Anaesthesia

Te vreau pentru mine, 

doar pentru mine. 

Te vreau pentru că vreau să uit

vreau să uit că mor 

într-o zi

sau într-o noapte, 

să uit de durerea singurătății, 

a incertitudinii și a nesiguranței. 

Tu să mă orbești 

să nu-mi amintesc cine sunt eu,

ci doar cine sunt noi

adică eu 

adică tu 

adică noi noi.

Caut cu însetare 

disperare

întristare

O privire caldă în care să mă ascund,

să mă simt la loc de pace

în brațele ochilor tăi

care mă mângâie,

mă fac să-mi uit efemeritatea

de care fug cu atâta tact, 

pe care încerc să o păcălesc, 

să o mint,

să o îmbunez să mă lase să mai gust din nectarul vieții 

încă puțin...

și încă... puțin...

și... încă... puțin...

Și dacă mor mâine?

Merită sacrificiul de azi?

Și dacă nu mor mâine?

Merită să nu mă sacrific azi?

Care e balanța?

Unde am pus chitanța 

de la toate datoriile ce le am de plătit în astă viață?

Am păcătuit?

Nu știu.

Există așa ceva sau e doar în mintea mea?

și probabil a ta...

Nu știu. 

Și poate nu voi știi niciodată.

Merg cu curaj în față 

și te las pe tine să achiți nota de plată.